BRRR!!! Mi s-a facut pielea de strut, nu de gaina. Brrr!!! Cum sa-ti doresti sa faci asta? Cum sa dai 70 de dolari pentru asta?

Cum sa-ti faci masaj d-asta?????

Asta e ultimul racnet in materie de masaj. Normal ca e… ca nu cred ca mai apuci sa mai racnesti dupa aia.

Iar e, ma, cod galben???

Asta am zis cand am citit ca iar e cod galben zilele astea. Eh, nu galben ca cel de data trecuta. Ala a fost cu ploaie, asta e cu canicula, vipie cum ii zice mamaia.

Si acum as fi vrut sa locuiesc in Moderat! Read the rest of this entry »

2004. Ma captivase un material despre fantome.

Sa mai spun si ca ma uitam pe sustache la acest material pentru ca era seful in birou?

Partea si mai frumoasa este ca el s-a speriat de mine mai rau ca mine de fantome :))

Stiti ce eram eu cand eram mica? Actrita! Da, ma! Tata juca intr-o trupa de teatru. Aveau spectacol in fiecare sambata si eu cand il vedeam ca pleaca de acasa incepeam sa urlu, sa ma tavalesc, sa ma dau cu capul de ciment ca sa ma ia cu el. Si ma lua bietul om. Acum imi dau seama, saracu’ de el, ai si tu o oaza sambata sa scapi de acasa, de nevasta, de catel, de purcel, si urla zgatia s-o iei cu tine. Eeeh, de ce n-a folosit prezervativul?
Si plecam cu tata pe bicicleta. Avea o bicicleta de aia ruseasca, imi punea o perna pe cadru si eu ma puneam calare. Pana ajungeam la Casa de Cultura, prin toate gropile, se ducea si mama ei de perna, aveam curul varza, mergeam cum merg astia cu pampersul acum. Read the rest of this entry »

traiesc in bancuri, acum sunt in ala cu ADAM si EVA…

A DAMblagit lumea, E VAlabil si pentru mine

In copilarie eram baiat. Da, ma, chiar eram baiat. Si am fost asa pana pe la vreo 6 ani, cand prietenii mei au zis sa ne aratam putulicile. Si a mea nu era ca a lor. Bineinteles ca a aflat mama ca eram in fudulia goala cu baietii pe marginea santului si m-a bagat in sedinta. Nu stiu ce mi-a zis, stiu doar ca eram fetita.

Pfff, a fost cea mai grea lovitura. Doua zile n-am mai iesit pe sant, timp in care ma gandeam la o solutie. Trebuia sa fac ceva sa ma fac baiat. M-am dus la fratele meu, mai mare cu 4 ani, geniul familiei, si l-am intrebat cum am aparut eu. Am aflat ca ma facuse mama. In loc sa intreb, ca un copil normal, “pe unde?”, eu am gasit repede solutia “ea trebuie sa ma faca din nou si, de data asta, baiat”. Read the rest of this entry »

Cand eram eu mai mica, (daca zic mica si proasta, o sa fie pleonasm) m-am alarmat la trecerea de la personaj asexuat (baiat nu eram pentru ca nu aveam puta, iar fata nu eram pentru ca ma credeam baiat). De ce m-am alarmat? Pentru ca la trecerea asta, corpul meu de capriurs trecea prin niste etape. Cea mai dureroasa a fost perioada in care mi-au crescut tatele. Acum sa nu credeti ca oi fi vreo Pamela Anderson, si cosurile sunt dureroase cand apar.

In fine, m-am alarmat. Am stat cateva zile pe ganduri: sa ma duc la mama sa-i spun, o sa ma certe ca iar m-am batut cu aia pe sant si m-au lovit, sa nu ii spun… daca e grav? Daca am vreun inceput de sfarsit? Stau sa ma uit la mine cum ma scurg? Varianta cea mai buna a fost matusa mea. M-am dus frumusel la ea si i-am zis problema. M-a linistit ca nu e nimic grav si mi-a explicat ca, acolo unde ma doare, o sa-mi apara sanii.

Ce chestie! Daca te doare, creste… ma gandeam doar la durerile de cap. Am fost un pic dezamagita, era clar ca nu mai aveam sanse sa devin baiat (eu am asteptat ani buni ziua aia de miercuri in care sa ma faca tata baiat).

M-am resemnat Am inceput sa nici nu prea mai ies pe sant ca imi era rusine de baieti.

La un moment dat, probabil ca m-am lovit, desi nu imi amintesc sa se fi intamplat asta. Cert e ca ma durea noada. Azi asa, maine tot asa, durerea tot acolo. Incercam sa ma uit la spate, ma uitam in oglinda, nu se vedea nimic. Incepuse sa ma cam ia frica sa nu cumva sa creasca. In zona aia ce altceva putea sa-mi creasca in afara de coada?

Nu spun ce clipe de cosmar am trait, pana la urma m-am dus la geniul familiei, frate-miu, si l-am intrebat ce se intampla cu mine: “da, o sa-ti creasca o coada mare si, daca ma enervezi, ti-o prind in usa!”

Desi am crescut cat o vaca, inca nu am coada si abia astept sa-mi creasca, s-o pun pe spinare!

Bravo, Jijiiii!

Foto: Iulian Alexandru Popa

… acum o saptamana

Cand credeam ca am ajuns si eu la nivelul oamenilor normali, ma intreaba un prieten pe mesinger daca vreau sa ii vad casa. Daca n-ar fi fost plecat in State, as fi zis “Ba” pentru ca ma gandeam ca ma invita la el. Si zic “da”, ma si gandeam “ia uite, ba, nu-i e de ajuns ca sta in America, acu o avea casa noua” (si scenariul se continua in deja cunoscutul stil al oamenilor cu mentalitate de chirias).

Hop, imi da un link. Zic, bai, dar misto casa… daca si-a facut omu’ blog cu poze. Si dau repede click sa intru sa stiu macar ca mor de invidie si nu de moarte buna.

Bai, mi s-a taiat respiratia. Inima mea nu suporta faze de astea. Poc, mi se ingalbeneste iar mesu’ din bara. Ma uit “da street view. acu daca o iei pe strada la dreapta, ajungi la mine, la blocurile alea de caramida”. Si dau… bai, ma plimbam pe strada. Zic, da-o dracu de treaba, face misto de mine. Si las repede fereastra in bara. Ma uit in spate, ma gandeam ca e vreo farsa si barbati-miu ma filmeaza, nu era. Mai deschid o data, ma mai plimb putin… ireal, adica era real, dar mi-e nu-mi venea sa cred. Pana la urma, imi iau inima in dinti, macar hai sa fiu penibila pana la capat. Zic: daca el face misto de mine cu jocul asta, lasa ca fac si io de el. Il pun sa iasa in fata casei, desi imi venea sa il intreb “ma vezi?”. Basca mai era si instinctul ala sa fac cu mana. Ii zic sa iasa si sa-mi faca cu mana, el imi pune aratarea aia care se tavaleste pe jos de ras. In gandul meu, si-a terminat mistoul, acu il las sa rada. Pun si io o moaca de aia.

La un moment dat, ii recunosc omului ca eu n-o sa pot sa dorm la noapte ca, vorba lu’ mamaia, “maica, e necuratu’ la mijloc”, asa ceva nu se poate.

El credea ca fac misto. Eu credeam ca el face misto.

Uitati-va ce fac astia de la Google

Acu’ ziceti si voi, sunt io nebuna?