ce mai fac.eu

Cu sentimentele curate

April8

Eveniment. Mall. Lansarea mini-seriei de animație Cartoon Network. ”Dincolo de hotarul grădinii” eram sigură că îl va lăsa pe micul Floricică cu gura căscată. S-a uitat pe afișe, a alergat pe covorul roșu, s-a jucat cu avionul LEGO adus de acasă, s-a plictisit, gata! Ar fi vrut să deseneze. A mâzgălit ce-a prins, a încercat pe un șervețel, nu prea mergea.

– Vleau o hârtie!

– N-am, mamă!

Dacă îmi cerea un imbus sau o ruletă, aveam! Dar hârtie nu m-aș fi gândit să car!

– Las` că găsim noi!

Apelăm și noi la cine cunoaștem. Cerem ajutorul domnului de la care primisem invitația.

– E foalte tale, mami, uite ce hâltie mi-a adus! Pe asta nu se poate desena. Asta e pelfectă pentlu avion, nu-mi pelmit să desenez pe ea. O stlic…

Și, din seria ”nu stricăm orzul pe gâște”, copilul își trântește un avion de hârtie. Între timp,  își făcuse apariția Alex Velea (a pus voce pentru personajul principal din film). Toți copiii se îngrămădeau să facă poze cu el.

– Mami, cine e băiatu` ăla cu multe tatuaje și de ce face poze cu toată lumea?

– E Alex Velea. Nu știu, așa vor ei… Vrei să faci și tu o poză?

– Tlebuie neapălat?

– Nu.

– Atunci nu fac.

După sesiunea foto, începe vizionarea. Ne așezăm confortabil și așteptăm să înceapă. Drăguță povestea!

Mă uitam la film și mai trăgeam o ocheadă la copil. Eram tare mândră de mine: ah, la ce film mișto l-am adus!

După vreo 15 minute, copilul se întoarce către mine:

– Hai să melgem!

– Ha?

– Am zis să melgem, nu mai vleau să mai stau.

– Hai că mergem…

Mă tot foiesc pe scaun, adun lucrurile, micul Floricică pare din nou atras de film. Hai că mai stă, mi-am zis.

– Hei, ce faci? Hai să melgem!

– Mergem, mergem. Dar ce s-a întâmplat?

– Nu-mi place, m-am plictisit.

– Oooook, hai să ieșim!

Și ieșim.

– Gata? ne întâmpină toată lumea.

– Gata, zic eu cu jumătate de gură.

Mai facem câtiva pași și Mario e abordat:

– Ne dai și nouă un interviu?

Până să mă dezmeticesc eu bine, eram deja cu toate catrafusele lui în brațe: avion de hârtie, coif, avion LEGO. Eu tocmai mă pregăteam să-i explic ce e ăla un interviu, dar el deja vorbea cu domnul care îi câștogase toată simpatia cu o hârtie ”pelfectă” pentru avion:

– Da! și pleacă în fața panoului de pe covorul roșu.

Mă trag și eu cu toate bagajele aproape de ei și asist din umbră. Prima întrebare:

– Cum a fost filmul?

Pff, altceva nu puteau să-l întrebe? O să le cadă cerul în cap când o să zică Mario că nu i-a plăcut, mă gândeam eu.

– Flumooos! Foalte flumos!

Poftiiiiiim? Fac ochii mari și aștept continuarea.

– De cine ți-a plăcut cel mai mult?

Aici și-a pus degetul la tâmplă, s-a făcut că stă pe gânduri, a rumegat-o bine. Eu mă temeam că nu-și amintește niciun personaj…

– Bestia. Mi-a plăcut bestia.

– De ce?

– Avea niște ochi mari.

– Mulțumim pentru interviu! Ne bucurăm că ți-a plăcut!

Vine la mine, mă ia de mână:

– Hai să mergem de aici!

Plecăm, dar eu nu mai aveam răbdare:

– Mario, cum vine asta? Când eram la film, m-ai bătut la cap să mergem: că ție nu-ți place, că te-ai plictisit, că nu  știu ce, și acum ai zis că a fost frumos! Cum vine asta?

– Băi, mami, nu mi-a plăcut, dal mă întlebase domnul acela cale mi-a dat hâltia pentlu avion și nu puteam să-i lănesc sentimentele.

Sper să nu intre în politică!

Share on Facebook
posted under marionisme
3 Comments to

“Cu sentimentele curate”

  1. On April 8th, 2015 at 9:37 am lichu Says:

    stofa de avocat politician

  2. On April 17th, 2015 at 11:55 am Vienela Says:

    Hi, hi, cata sensibilitate! Si ce interviu scurt! Sa il trimiti pe Mario la mine, sa ii povestesc cum e treaba cu interviurile. Sau sa cauti pe blogul meu Interviu cu o singura intrebare. :)))

  3. On May 2nd, 2017 at 2:54 pm Enache Alexandra Says:

    Of…ce dragut din partea lui! Pe zi ce trece ramai tot mai impresionat de cat de multe stie un copil. In felul lor, astia mici, moderni, au un creieras caare proceseaza lucrurile in fel de fel de moduri, de zici ca sunt adulti.

Email will not be published

Website example

Your Comment: