Asta apropo de mamaia Simonei Gherghe care o cheama sa-i dea gutui.

Anul trecut, am fost in fuga pana la mamaia, ma duceam la o inmormantare si am trecut si pe la ea ca era in drum. N-o anuntasem ca trec, imi murise un prieten, nu-mi ardea de nimic. Cand m-a vazut s-a speriat: eram cu fata plouata, imbracata in negru, grabita. A inceput sa se inchine si sa scuipe in san. Am linistit-o imediat, am stat un pic de vorba, mi-a dat sa mananc o ciorba de rata, acrita cu zeama de varza (aoleuuu, poftesc) si am dat sa plec.

Ea: Stai!

Eu: Mamaie, trebuie sa plec!

Ea: Stai!

Si fuge repede in camara, vine cu un carton de oua.

Eu: Mamaie, nu iau niciun ou, le sparg…

Ea: Si ce sa-ti dau io?

Eu: Buna ziua sa-mi dai, nu vreau nimic.

Ea (catre tataie): Auzi la ea, veni si ea la noi si sa plece cu mana goala. Ce sa-i dau io? Sa-i dau niste ciorba… ca-i placu…

Tataie:  Taci dracu’, vorbesti prostii… In ce-i dai tu ciorba?

Ea (tot catre tataie): Adavarat ca n-am, da’ stii ceva? Ii dau in punga. Am vazut io la astia la magazin lapte in punga… Si statea!

… bine ca nu fugea :))